DE UNDE VINE IEPURASUL?

      Ce ne aduce iepurasul?… In dimineata de Paste sunt asteptate cu nerabdare cadourile iepurasului. Acestea sunt in general ascunse prin casa sau gradina. Daca initial era vorba de figurine de ciocolata reprezentand iepurasi sau oua de ciocolata oferite copiilor, incet incet s-a adoptat ideea de a oferi cadouri tuturor celor dragi. Dulciurile specifice sunt nelipsite dar nu mai constituie componenta principala sau exclusiva a cadoului.

http://www.desarbatori.ro/paste/iepurasul

                

Pentru noi, cei doi verisori : Andrei si Bianca ,
iepurasul vine de fiecare data la Buni in gradina!  Ne trezim in dimineata de Pasti si nerabdatori pornim spre casa ei sa cautam prin fiecare coltisor de gradina…ca iepurasul e cam neglijent si trece mereu in fuga imprastiind cadourile …sau poate …doar ii cad din cos atunci cand el tot sare tup, tup, tup…  🙂

                

                 

Reclame

Sambata Mare din postul Pastelui- Zi de odihna

Crestinii-ortodocsi si greco-catolicii sunt astazi in Sambata Mare, ultima zi inainte de sarbatoarea Invierii Domnului.  In Sambata Mare praznuim ingroparea trupeasca a Mantuitorului Hristos si pogorarea Lui in iad, pentru iertarea pacatelor neamului omenesc si pentru dobandirea vietii vesnice. Aceasta zi este zi de odihna. Dimineata, copii si adultii care inca nu s-au spovedit si impartasit merg la biserica, imbracati, potrivit traditiei, cu haine noi. Spovedania reprezinta o ocazie buna de a primi iertarea pacatelor si de a declara credinta lui Dumnezeu.  Sfanta Impartasanie  este Taina prin care crestinii se unesc cu Trupul si Sangele Mantuitorului, sub chipul painii si al vinului, spre iertarea pacatelor si spre viata de veci.
In seara acestei zile, toti credinciosii merg la biserica pentru slujba de Inviere. Fiecare gospodina duce cu ea un cos plin cu bucate ce urmeaza a fi sfintite. Acesta contine oua rosii, cozonac, pasca, friptura de miel, o lumanare alba, sare, usturoi si pachete care vor fi date celor saraci. In sudul tarii se obisnuieste ca oamenii sa duca la biserica si cocosi albi, pe care sa-i dea de pomana in zorii zilei de Paste, pentru cei trecuti in nefiinta fara lumina. Cocosii vestesc miezul noptii, iar gospodarul al carui cocos canta primul va fi cel mai norocos pentru ca va avea belsug tot anul. La miezul noptii, preotul cheama credinciosii sa ia lumina. Acestia aprind lumanari si transmit mai departe lumina pana cand toata lumea are lumanari aprinse in maini. Dupa ce iau lumina, oamenii merg la cimitir la capataiul mortilor familiei si aprind si acolo lumanari, pentru ca si cei trecuti dincolo sa stie ca a venit Invierea Domnului. Lor li se da de pomana si in ziua de Paste dar si peste o saptamana, cand este Pastele Mortilor. Fiecare credincios pleaca apoi spre casa cu lamanarea aprinsa. Cand ajung, inconjoara casa de trei ori, pentru izgonirea celui rau, apoi sting lumanarea de grinda inchinandu-se. Resturile de lumanari nearse nu se arunca ci se pastreaza peste an, si se aprind atunci cand apare vreun necaz- grindina, furtuna. Intorsi acasa, credinciosii se spala pe fata cu apa in care au pus un ou rosu si monede de argint, apoi gusta din anafora si se aseaza la masa, mancand din bucatele sfintite si apoi ciocnind oua rosii. In unele zone se mananca mai intai carne de peste sau de iepure pentru a fi sprinten si harnic tot anul.

Urarile traditionale de Pasti ale crestinilor sunt „Hristos a inviat” iar raspunsul este Adevarat a inviat. Aceste urari sunt adresate timp de 40 de zile dupa Pasti, pana la sarbatoarea Inaltarii la cer a lui Iisus. De asemenea, aceste urari se rostesc si atunci cand se ciocnesc ouale.

Se spune ca in noaptea de Inviere se deschid cerurile, ard comorile, si ca acum este moment prilenic pentru vraji si farmece. Cine se naste de Paste, cand se trag clopotele, va avea noroc in viata. Celui care moare în ziua de Paste sau în saptamana urmatoare (Saptamana Luminata) ii vor fi iertate toate pacatele, ducandu-se direct in Rai, care este deschis în aceasta perioada In ziua de Paste nu trebuie sa dormi, pentru ca vei fi somnoros tot anul. De asemenea, nu e bine sa pui mana pe sare, pentru ca iti vor asuda mainile la vara. Se crede ca in cele trei zile de Paste ard in cer, nevazute, trei candele mari.

Putem spune ca sarbatoarea Invierii este sarbatoarea luminii. In aceste clipe praznuim triumful luminii asupra intunericului si biruinta vietii asupra mortii, a luminii lui Dumnezeu asupra pacatelor lumii. „Acum toate s-au umplut de lumina: si cerul si pamantul si cele dedesubt.”

Obiceiuri din Vinerea Mare

Vinerea Mare  (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia  reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi.
Denumirea de Vinerea Pastilor este legata de faptul ca este ultima zi de vineri inainte de sarbatoarea Invierii; Vinerea Seaca, pentru ca foarte multi crestini aleg sa tina post negru in aceasta zi; Vinerea Patimilor pentru ca in aceasta zi Iisus Hristos a patimit si a fost rastignit pe cruce, iar denumirea de Vinerea Mare se leaga de Saptamana Mare, ultima saptamana dinaintea sarbatorii pascale.

In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnnului, acum oamenii merg la biserica, duc flori pentru Hristos si trec pe sub masa de 3 ori, ceea ce  simbolizeaza potignirile Mantuitorului atunci cand si-a purtat in spate  propria cruce pentru rastignire.  In timpul Prohodului, toti credinciosii canta ” In mormant, Viata, pus ai fost, Hristoase…” La sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase, pe care se afla brodata scena inmormantarii Domnului. Dupa slujba, preotul imparte credinciosilor florile, despre care se crede ca au puteri miraculoase si vindecatoare. In trecut oamenii obisnuiau sa plece acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.

In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi roditor si abundent iar daca nu, va fi un an sarac lipsit de roade. In dimineata de vineri, inainte de rasaritul soarelui, exista traditia scaldatului intr-o apa curgatoare sau a mersului prin roua, pentru a fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el, nu coc nimic, sa nu arda mainile Maicii Domnului, nu cos, ca sa nu orbeasca, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri, afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. In aceasta zi este interzisa consumarea de urzici si otet. Pe cruce Mantuitorul a fost biciuit cu urzici si i-au fost udate buzele cu otet. Se mai spune ca cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit tot anul. 

Dincolo de toate superstitiile si obiceiurile, Vinerea Mare este o zi inaltatoare de doliu, tacere si meditatie care trebuie cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului.

 

Oua rosii- Joia Mare

Joia Mare se mai numeste si Joia Neagra sau Joia Patinilor. Acum praznuim spalarea picioarelor Mantuitorului, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea lui Iisus de catre Iuda. In aceasta zi crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. La noi, in zona Buzaului, fetele fac 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Aceasta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul.
Joia Mare este cunoscuta mai ales, ca ziua in care se inrosesc ouale. Acestea nu trebuie sa lipseasca de pe masa de Paste, simbolul lor fiind strans legat de Patimile lui Iisus. Se spune ca Sfanta Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, avea la ea un cos plin cu oua, pe care l-a lasat chiar langa cruce; ouale s-au inrosit de la sangele care s-a scurs din trupul lui Iisus. Oul, simbolizeaza Invierea, el insusi purtator de viata, devine simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. Credinta pupulara spune ca atata timp cat vor fi inrosite ouale, raul va fi tinut departe. Se mai spune ca ouale inrosite in Joia Mare se pot pastra tot anul fara sa se strice.
Chiar daca predominanta este culoarea rosie, la vopsirea oualor nu sunt ignorate nici celelalte nuante; astfel ca pe masa de Paste gospodinele aseaza si oua galbene, verzi, mov, albastre sau chiar negre.

Pentru colorarea oualor poti alege din multitudinea  vopselelor din comert, iar daca preferi vopsele naturale, poti incerca sa le vopsesti ca pe vremea bunicilor: cu coji de ceapa, suc de sfecla, suc de morcov, menta, spanac, frunze de nuc, violete…Daca alegi aceste variante trebuie sa stii ca ouale trebuie sa stea in vopseaua respectiva mai mult timp pentru a se prinde bine culoarea. De regula, pentru vopsit se aleg ouale cu coaja alba, mata. Acestea se spala bine cu detergent si apa calda, se lasa sa se usuce apoi se fierb in apa cu sare, timp de 10 minute. Vopseaua se fierbe separat impreuna cu otet. Dupa ce sunt fierte se introduc in vopsea si se tin cateva minute sau cateva ore, daca se folosesc vopsele din plante. Se scot si se sterg cu un servetel imbibat in ulei sau untura pentru a le da un luciu frumos.
Daca vrei sa le dai o nota personala, poti incerca sa imbraci ouale deja vopsite, in hartie creponata umeda, pe care o indepartezi dupa uscarea completa. Poti folosi diverse frunze de plante si sa fierbi ouale infasurate intr-un ciorap. Daca vrei sa le transformi in mici obiecte de arta, aplica incondeierea, un alt mod de infrumusetare al oualor. Acest obicei este mai mult intalnit in Bucovina, dar in ultimii ani s-a raspandit in toata tara, iar motivele ornamentelor variaza de la o zona la alta, incondeierea oualor fiind una dintre cele mai spectaculoase traditii de Paste.
Indiferent de metoda aleasa pentru colorarea si impodobirea oualor, acestea sunt duse apoi la biserica pentru a fi sfintite, iar dupa slujba Invierii, mai intai varstnicii si apoi tinerii le ciocnesc rostind formulele de confirmare a credintei
”Hristos a inviat!”, ”Adevarat a inviat!”

Ouale sfintite sunt daruite rudelor sau celor dragi si se pastreaza in apropierea icoanelor pana la Pastele urmator. In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor. Astfel ca oul rosu este pus in apa impreuna cu monede de argint, iar cu aceasta apa se spala
pe fata in dimineata zilei de Paste.

In ultimii ani, datorita influentelor occidentale, un alt simbol al Pastelui este iepurasul. Acesta ascunde prin gradina sau prin colturile ferite ale casei, diverse cadouri, oua rosii sau de ciocolata, pentru a fi gasite de copii. Iepurasul reprezinta insa simbolul ferilitatii si al naturii care se trezeste la viata odata cu venirea primaverii si nu are nici o legatura cu sarbatoarea de Paste.