Sambata Mare din postul Pastelui- Zi de odihna

Crestinii-ortodocsi si greco-catolicii sunt astazi in Sambata Mare, ultima zi inainte de sarbatoarea Invierii Domnului.  In Sambata Mare praznuim ingroparea trupeasca a Mantuitorului Hristos si pogorarea Lui in iad, pentru iertarea pacatelor neamului omenesc si pentru dobandirea vietii vesnice. Aceasta zi este zi de odihna. Dimineata, copii si adultii care inca nu s-au spovedit si impartasit merg la biserica, imbracati, potrivit traditiei, cu haine noi. Spovedania reprezinta o ocazie buna de a primi iertarea pacatelor si de a declara credinta lui Dumnezeu.  Sfanta Impartasanie  este Taina prin care crestinii se unesc cu Trupul si Sangele Mantuitorului, sub chipul painii si al vinului, spre iertarea pacatelor si spre viata de veci.
In seara acestei zile, toti credinciosii merg la biserica pentru slujba de Inviere. Fiecare gospodina duce cu ea un cos plin cu bucate ce urmeaza a fi sfintite. Acesta contine oua rosii, cozonac, pasca, friptura de miel, o lumanare alba, sare, usturoi si pachete care vor fi date celor saraci. In sudul tarii se obisnuieste ca oamenii sa duca la biserica si cocosi albi, pe care sa-i dea de pomana in zorii zilei de Paste, pentru cei trecuti in nefiinta fara lumina. Cocosii vestesc miezul noptii, iar gospodarul al carui cocos canta primul va fi cel mai norocos pentru ca va avea belsug tot anul. La miezul noptii, preotul cheama credinciosii sa ia lumina. Acestia aprind lumanari si transmit mai departe lumina pana cand toata lumea are lumanari aprinse in maini. Dupa ce iau lumina, oamenii merg la cimitir la capataiul mortilor familiei si aprind si acolo lumanari, pentru ca si cei trecuti dincolo sa stie ca a venit Invierea Domnului. Lor li se da de pomana si in ziua de Paste dar si peste o saptamana, cand este Pastele Mortilor. Fiecare credincios pleaca apoi spre casa cu lamanarea aprinsa. Cand ajung, inconjoara casa de trei ori, pentru izgonirea celui rau, apoi sting lumanarea de grinda inchinandu-se. Resturile de lumanari nearse nu se arunca ci se pastreaza peste an, si se aprind atunci cand apare vreun necaz- grindina, furtuna. Intorsi acasa, credinciosii se spala pe fata cu apa in care au pus un ou rosu si monede de argint, apoi gusta din anafora si se aseaza la masa, mancand din bucatele sfintite si apoi ciocnind oua rosii. In unele zone se mananca mai intai carne de peste sau de iepure pentru a fi sprinten si harnic tot anul.

Urarile traditionale de Pasti ale crestinilor sunt „Hristos a inviat” iar raspunsul este Adevarat a inviat. Aceste urari sunt adresate timp de 40 de zile dupa Pasti, pana la sarbatoarea Inaltarii la cer a lui Iisus. De asemenea, aceste urari se rostesc si atunci cand se ciocnesc ouale.

Se spune ca in noaptea de Inviere se deschid cerurile, ard comorile, si ca acum este moment prilenic pentru vraji si farmece. Cine se naste de Paste, cand se trag clopotele, va avea noroc in viata. Celui care moare în ziua de Paste sau în saptamana urmatoare (Saptamana Luminata) ii vor fi iertate toate pacatele, ducandu-se direct in Rai, care este deschis în aceasta perioada In ziua de Paste nu trebuie sa dormi, pentru ca vei fi somnoros tot anul. De asemenea, nu e bine sa pui mana pe sare, pentru ca iti vor asuda mainile la vara. Se crede ca in cele trei zile de Paste ard in cer, nevazute, trei candele mari.

Putem spune ca sarbatoarea Invierii este sarbatoarea luminii. In aceste clipe praznuim triumful luminii asupra intunericului si biruinta vietii asupra mortii, a luminii lui Dumnezeu asupra pacatelor lumii. „Acum toate s-au umplut de lumina: si cerul si pamantul si cele dedesubt.”

Reclame

Rulouri cu crema

 

INGREDIENTE:
2 oua, 5 linguri zahar, 6 linguri ulei, 100 ml lapte, esenta de vanilie,
 1 lingurita cu bicarbonat de amoniu, faina cat cuprinde.

PREPARARE:
Se mixeaza ouale cu zaharul, se adauga uleiul, laptele, esenta, bicarbonatul de amoniu stins in zeama de lamaie si faina. Se framanta bine un aluat potrivit de moale, care se intinde in foaie subtire. Se taie fasii inguste si lungi de aluat si se ruleaza in jurul formelor. Se aseaza intr-o tava unsa cu ulei si tapetata cu faina si se coc in cuptorul deja incins, timp de 20 min. Cat sunt inca fierbinti se scot de pe forme. Se lasa sa se raceasca si se umplu cu crema dorita, cu ajutorul unui pos sau cu o punga taiata la un colt. Se pot decora cu ciocolata topita.

 

Foi umplute cu crema de gris

INGREDIENTE:
Foi:
12 linguri ulei, 12 linguri zahar, 12 linguri suc de rosii, 3 oua, 1 lingurita bicarbonat de amoniu, 2 linguri zeama de lamaie, esenta de vanilie, 700-800 g faina.
Crema:
1 l lapte, 150 g zahar, gris, 300 g margarina, 
zeama de la o lamaie si de la 2 portocale.
Decor:
gem de caise, nuca de cocos.
PREPARARE:
Foi:
Se mixeaza ouale cu zaharul. Se adauga uleiul, sucul de rosii, bicarbonatul de amoniu stins in zeama de lamaie, esenta de vanilie si faina. Se framanta bine. Aluatul obtinut se imparte in trei parti egale. Din fiecare parte, se intinde cate o foaie, care se aseaza pe fundul tavii de la aragaz. Se inteapa cu o furculita din loc in loc si se coace in cuptorul deja incins, timp de 15-20 minute.
Crema: 
Intr-un vas, se amesteca laptele si zaharul. Se pune vasul pe foc si cand incepe sa fiarba, se adauga grisul in ploaie si se fierbe pana se ingroasa. Se ia de pe foc si se pune margarina taiata in bucati mici, amestecand cu mixerul (cu paletele pt. aluat). Se adauga apoi putin cate putin zeama de citrice amestecand continuu.

  
Asamblarea:
Se umplu foile coapte, cu crema de gris calda. Se pun la presat, in loc rece, pana a doua zi, cand se intinde deasupra gem de caise si se presara nuca de cocos.
Se taie romburi.

Obiceiuri din Vinerea Mare

Vinerea Mare  (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia  reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi.
Denumirea de Vinerea Pastilor este legata de faptul ca este ultima zi de vineri inainte de sarbatoarea Invierii; Vinerea Seaca, pentru ca foarte multi crestini aleg sa tina post negru in aceasta zi; Vinerea Patimilor pentru ca in aceasta zi Iisus Hristos a patimit si a fost rastignit pe cruce, iar denumirea de Vinerea Mare se leaga de Saptamana Mare, ultima saptamana dinaintea sarbatorii pascale.

In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnnului, acum oamenii merg la biserica, duc flori pentru Hristos si trec pe sub masa de 3 ori, ceea ce  simbolizeaza potignirile Mantuitorului atunci cand si-a purtat in spate  propria cruce pentru rastignire.  In timpul Prohodului, toti credinciosii canta ” In mormant, Viata, pus ai fost, Hristoase…” La sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase, pe care se afla brodata scena inmormantarii Domnului. Dupa slujba, preotul imparte credinciosilor florile, despre care se crede ca au puteri miraculoase si vindecatoare. In trecut oamenii obisnuiau sa plece acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.

In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi roditor si abundent iar daca nu, va fi un an sarac lipsit de roade. In dimineata de vineri, inainte de rasaritul soarelui, exista traditia scaldatului intr-o apa curgatoare sau a mersului prin roua, pentru a fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el, nu coc nimic, sa nu arda mainile Maicii Domnului, nu cos, ca sa nu orbeasca, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri, afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. In aceasta zi este interzisa consumarea de urzici si otet. Pe cruce Mantuitorul a fost biciuit cu urzici si i-au fost udate buzele cu otet. Se mai spune ca cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit tot anul. 

Dincolo de toate superstitiile si obiceiurile, Vinerea Mare este o zi inaltatoare de doliu, tacere si meditatie care trebuie cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului.